E de ajuns să aruncăm o privire asupra sărbătorilor naţionale şi internaţionale celebrate anual în Republica Moldova şi ne vom da cu siguranţă seama. Pe lîngă Ziua Internaţională a Femeii sărbătorită pe 8 martie (în această zi, conform calendarului ortodox, se serbează Aflarea Cinstitului Cap al Sfîntului Prooroc şi Înaintemergător Ioan Botezătorul), Ziua Internaţională a Muncii (1 mai, vezi: http://mdn.md/world.php?rubr=789 ) şi Ziua Naţionala a Vinului şi Festivalul Vinului 14 octombrie (Acoperemîntul Maicii Domnului) în ţara noastră se mai serbează şi o altă zi, cea a Independenţei – pe 27 august.
În seara acestei zile are loc Prohodul Maicii Domnului – una dintre cele mai frumoase slujbe religioase ale Ortodoxiei. Pentru creştinii ortodocşi această zi are o semnificaţie profundă. La fel cum înaintea Învierii Domnului postul culminează cu Săptămîna Patimilor, ca şi postul de două săptămîni dinaintea Adormirii Maicii Domnului (28 august) care culminează cu Slujba Prohodului.
Fecioara Maria ocupă locul cel mai de cinste între sfinţi, fiind mai presus decît toate puterile îngereşti şi atingînd cea mai înaltă treaptă a desăvîrşirii omeneşti. Cinstirea deosebită de către Biserica Ortodoxă a Fecioarei Maria se datorează ajutorului pe care Maica Domnului îl acordă oamenilor permanent, ca mijlocitoare în faţa Sfintei Treimi. Învăţătura despre curăţenia absolută, trupească şi sufletească, ca şi despre lipsa de păcate personale şi, în sfîrşit, preacinstirea Maicii Domnului (Theotokos – Născătoare de Dumnezeu), depăşind pe toţi sfinţii, a fost întărită prin Sinodul al treilea Ecumenic de la Efes din anul 431.
În „Omilie la Adormirea Maicii Domnului”, Sfîntul Ioan Damaschin o numeşte „templul Cuvîntului”. Mai presus decît toţi sfinţii „mai cinstită decît heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decît serafimii”. Fecioara Maria este apărătoarea, mijlocitoarea şi ajutătoarea credincioşilor la tronul Sfintei Treimi : „Tu eşti rugătoarea cea mai fierbinte către Fiul Tău şi Dumnezeul nostru, căci rugăciunile Maicii mult pot spre îmblînzirea Stăpînului”.
Ce este de fapt această Slujbă a Prohodului Maicii Domnului?
Este o procesiune care se face după vecernie evocînd un eveniment păstrat în sînul Bsericii de aproape două mii de ani. Potrivit Sfîntei Tradiţii, cu trei zile mai înainte de mutarea ei la cer, Născătoarea de Dumnezeu a fost anunţată despre aceasta de un înger. Fiind cuprinsă de o mare bucurie duhovnicească Fecioara Maria s-a suit la Muntele Măslinilor pentru a se ruga. La întoarcere a împărţit văduvelor veşmintele sale şi i-a încredinţat pe toţi cei ce i se vor adresa în rugăciuni că îi va cerceta şi îi va ocroti. Apoi, binecuvîntînd pe toţi cei prezenţi s-a culcat dîndu-şi sufletul în mîinile Fiului său.
După cum ni s-a păstrat prin condacele şi icoasele (cîntările bisericeşti – n.a.) din această zi, Apostolii răspîndiţi prin toată lumea au venit pe nori la casa Maicii Domnului din Ierusalim unde au ridicat patul şi au petrecut-o pînă la mormînt în satul Ghetsimani (în apropierea Ierusalimului).
Dar iată că Apostolul Toma, după pronia (purtarea de grijă) dumnezeiască, nu ajunsese la înmormîntare la timp. Deci, venind el a treia zi, Apostolii, de comun acord, au deschis mormîntul pentru ca acesta să se convingă că acolo este chipul adormit al Născătoarei de Dumnezeu. Cît de mare le-a fost mirarea, însă, cînd au descoperit în interior numai giulgiul – dovada faptului că Feciora Maria s-a mutat şi cu trupul la cer.
Ce a avut loc în realitate pe 27 august 1991?
S-a consfinţit faptul că Moldova a rămas, precum în epoca comunistă, în fond, într-un întuneric profund materialist. Deschiderea bisericilor a fost făcută sub presiunea populaţiei care dintotdeauna a tins către Dumnezeu.
S-a confirmat încă o dată că între „Marea Adunare Naţională” şi Conducerea Republicii Moldova, timp de 14 ani, este o mare prăpastie. Pe atunci, cînd protoiereul Petru Buburuz aflat pe Piaţă a cerut să se schimbe data sărbătorii, nimeni din cei aflaţi în sala Parlamentului nu l-au luat în seamă.
S-a întărit secularismul – despărţirea continuă, şi e tot mai acută, între Biserică şi Stat – o consecinţă a continuităţii luptei structurilor de stat contra Ortodoxiei. Exact reversul armoniei puterilor practicat timp de secole în Imperiul Bizantin.
Ce se întîmplă acum?
În timp ce Apostolii erau în Prohod spre Ghetsimani un iudeu, fiind stăpînit de diavol, a întins mîinile cu gînd să răstoarne patul pe care era pus cinstitul trup al Fecioarei Maria. În acel moment, mîinile i-au fost tăiate de un înger care a apărut în faţa lui. Mîinile acestui necredincios au rămas lipite de pat pînă cînd acesta nu s-a căit în faţa tuturor pentru gestul său nesăbuit.
În pofida faptului că pe 27 august este zi de post şi în toate bisericile Moldovei se săvîrşeşte Prohodul Maicii Domnului, timp de 14 ani au loc mari serbări care culminează cu jocuri şi tot felul de distracţii. A intrat în obişnuinţa organizatorilor ca acestea să fie prelungite pînă noaptea tîrziu.
Astfel, în timp ce în Catedrala „Naşterea Domnului” din centrul Chişinăului este oficiată una din cele mai frumoase slujbe, chiar în faţa ei, la cîteva zeci de metri, amplificatoarele de zeci de mii de waţi, fac, practic, imposibilă continuarea rugăciunii din biserică. Mai mult, unii dintre cetăţenii turmentaţi de pe urma băuturii ţin să-şi facă nevoile chiar pe zidurile edificiului religios.
Prin canonul 61 al Sinodului al optulea Local de la Cartagina (419) se interzice ca „spectacolele şi jocurile” să se oficieze „duminica şi în celelalte zile luminate ale credinţei creştinilor” pentru că atunci „mulţimile se adună mai mult la hipodrom, decît la Biserică; trebuie să se mute zilele rînduite pentru acestea, cînd s-ar nimeri să cadă pe zilele de sărbători ale creştinilor”.
Din păcate cine dintre liderii politici mai ţine cont de prescripţiile bisericeşti, ei se aseamănă mai mult cu iudeul despre care am amintit mai sus – luptă cu toate mijloacele posibile împotriva Ortodoxiei. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre mass-media moldovenească condusă de aceleaşi forţe oculte.
De ce o ducem aşa rău ?
Pentru că nu ascultăm de voia Domnului! Ba mai mult, unii chiar se luptă cu el. Ultimii care au mers pe drumul acesta au fost bolşevicii, naziştii şi acum se vede că şi autorităţile noastre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu